Salut!
Numele meu este Mădălin. Am 38 de ani și sunt fumător de la 14 ani. Efectele fumatului asupra organismului au început să se vadă, de ceva timp și nu pot să spun cât de rău îmi pare că am început să fumez.
La început a fost din teribilism, pentru că mi se părea că par mai matur (ce prostie!) și ca să impresionez fetele (altă idioțenie!).
O vreme a mers. Totul părea ok. Apoi, au început să se vadă efectele, iar cu cât înaintez mai mult în vârstă, cu atât ele sunt mai pregnante și îmi fac viața mai grea.
Acum ceva vreme am văzut pe rockfm o chestie interesantă.
Și mi-a venit o idee.
Pare o nebunie să reușești să te lași de viciul ăsta infect și banii pe care-i economisești să ajungă la un copil care are muuult mai multă nevoie de ei, nu-i așa? Mă gândeam eu că așa o să crezi...
Dar toată viața am făcut chestii nebunești. Cred în ideea asta, cred că aș putea să fac asta. Iar zâmbetul unui copil ar fi o răsplată mai mult decât suficientă.
Va fi al naibii de greu, știu. S-ar putea să nu reușesc. Dar măcar încerc.
Dacă vrei să fii alături de mine, dă-mi un semn de viață. Împreună poate vom face lucrurile să se miște.
Primul pas va fi să renunț la țigări.
E 18.55. E momentul.
